”Ieri: zero. Astăzi: zero”, la fel ca mii de lucrători din turismul din Dubai, Dulash, un tânăr srilankez, este puternic afectat de prăbușirea afacerilor în emiratul din Golful Persic de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, transmite AFP.
Pe faimoasa plajă Jumeirah Beach Residence (JBR), de obicei plină de oameni, șezlongurile sunt aliniate cu fața spre o mare aproape goală. Terasele restaurantelor sunt pustii, în timp ce vânzătorii de suveniruri, parfumuri și sporturi nautice așteaptă puținii trecători.
La fața locului, cea mai mare roată din lume, Ain Dubai – Ochiul Dubaiului, în arabă – nu se mai rotește, iar la picioarele sale muzeul Madame Tussauds, care expune figuri de ceară, nu atrage mulțimi în ciuda reducerilor oferite.
”Ieri: zero. Astăzi: zero. Nu există niciun client”, oftează Dulash, în vârstă de 26 de ani, care lucrează de șase ani la o companie care închiriază ski jeturi. ”N-am mai văzut niciodată Dubaiul așa”, spune Dulash.
Cu insulele sale artificiale și zgârie-norii impunători, al doilea oraș ca mărime din Emiratele Arabe Unite s-a impus ca o destinație turistică majoră în Orientul Mijlociu, primind aproape 19,6 milioane de vizitatori anul trecut. Dar acum, în mijlocul sezonului de vârf, înainte de căldura intensă de vară, barajul de rachete și drone iraniene care a început pe 28 februarie a alungat turiștii.
Lipsită de venituri, industria turistică speră la un sfârșit rapid al războiului declanșat de ofensiva israeliano-americană asupra Iranului, dar mulți angajați din sector și-au mărturisit îngrijorările pentru AFP, vorbind sub condiția anonimatului.
Plătit cu 4.500 de dirhami pe lună (975 de euro), Dulash nu și-a primit salariul la data stabilită.
”Am împrumutat 1.000 de dirhami de la un prieten, mi-am plătit chiria de 800 de dirhami și mi-au mai rămas 200 de dirhami pentru a trăi”, spune el.
Dulash nu știe când șefii săi vor putea rezolva situația. ”Nici măcar întoarcerea în țara mea nu este o opțiune”, continuă el, afirmând că prețul biletelor de avion s-a triplat din cauza scăderii traficului aerian. ”Nu avem de ales decât să așteptăm și să sperăm”, spune tânărul srilankez.
Consiliul Mondial pentru Călătorii și Turism (WTTC), ce reprezintă principalii operatori de turism din lume, a estimat săptămâna aceasta că pierderile din Orientul Mijlociu din cauza războiului se ridică la 600 de milioane de dolari pe zi. În Emirate, se preconizează că acest sector a fost responsabil pentru aproape 13% din PIB în 2025 și a asigurat un mijloc de trai pentru aproximativ 925.000 de persoane, majoritatea fiind străini, potrivit aceleiași surse. Mulți angajați provin din țări asiatice, dar și din restul Orientului Mijlociu, în căutarea securității și stabilității economice.
”Sunt din Siria, unde am trăit războiul, așa că atacurile cu rachete și drone nu mă sperie. Dar sunt plătit doar din comisioanele de vânzare și faptul că nu-mi mai permit să stau aici mă sperie foarte tare”, a explicat un tânăr vânzător de parfumuri.
Kalhan, originar din Sri Lanka, primește și un procent din fiecare tranzacție, care îi completează salariul fix modest de abia 3.000 de dirhami (709 euro) – cu care va trebui să se descurce luna aceasta. ”Am venit în Dubai pentru o viață mai bună, dar acum nu știu ce se va întâmpla”, se plânge el.
Pe măsură ce se apropie sărbătoarea musulmană Eid al-Fitr, hotelurile din Dubai, 827 de unități, multe dintre ele hoteluri de lux, potrivit autorităților, reduc drastic prețurile pentru a încerca să atragă cel puțin locuitorii și familiile acestora.
Ofertele se înmulțesc, în special pe insula artificială The Palm, unde un hotel a fost lovit de resturi de drone la începutul conflictului. O altă unitate a fost avariată joi, în districtul Creek.
Profesioniștii se tem, de asemenea, de un impact de durată asupra imaginii țării, care se prezintă ca un paradis al păcii și securității în regiune.
Nabil Haryouli, proprietarul unei agenții de turism din Dubai, crede că va exista ”cu siguranță un impact timp de câteva luni”, dar că turiștii se vor întoarce în cele din urmă.
”Cel mai important lucru este revenirea la stabilitate”, spune acest francez, care amintește de criza financiară din 2008 și de pandemia de Covid.