O echipă de arheologi care desfășoară cercetări pe malul lacului Ohrid, în Albania, susține că a scos la iveală cea mai veche așezare lacustră din Europa, după identificarea unor dovezi ale existenței unei comunități organizate de vânători și agricultori care trăia în acest loc acum 6.000 – 8.000 de ani, notează joi Reuters.
Echipa, formată din cercetători elvețieni și albanezi, petrece zilnic ore întregi la aproape trei metri adâncime, recuperând cu migală stâlpii de lemn care susțineau odinioară locuințele.
Ei au colectat, de asemenea, oase de animale domestice și sălbatice, obiecte din cupru și fragmente ceramice ornamentate cu incizii detaliate.
Profesorul Albert Hafner, de la Universitatea din Berna, a precizat că, deși au mai fost identificate așezări similare în regiunile alpine și mediteraneene, cea descoperită în satul Lin este cu cel puțin 500 de ani mai veche, datând de acum 6.000-8.000 de ani.
‘Faptul că aceste vestigii au fost conservate sub apă a permis păstrarea în condiții bune a materialului organic, ceea ce ne oferă informații despre alimentația și practicile agricole ale acestor oameni’, a explicat Hafner.
Mai multe studii arată că lacul Ohrid, situat la granița dintre Albania și Macedonia de Nord, este cel mai vechi lac al Europei, cu o vechime estimată la peste un milion de ani.
Stabilirea cronologiei așezării s-a realizat prin datarea cu radiocarbon și analiza dendrocronologică a stâlpilor de lemn. Au fost colectate peste o mie de mostre din zona sitului, care, potrivit estimărilor, ar fi putut adăposti câteva sute de persoane.
Se estimează că situl se întinde pe aproximativ șase hectare, însă până în prezent, după șase ani de cercetări, a fost excavat doar în proporție de aproximativ 1%.
Potrivit lui Hafner, descoperirile arată că locuitorii acestei așezări au jucat un rol în răspândirea agriculturii și a creșterii animalelor în alte părți ale Europei.
‘Deși continuau să fie vânători-culegători, sursa stabilă de hrană venea din agricultură’, a subliniat el.
Arheologul albanez Adrian Anastasi estimează că explorarea completă a sitului ar putea dura zeci de ani.
‘Felul în care trăiau, se hrăneau, vânau, pescuiau și modul în care își construiseră locuințele demonstrează că erau foarte ingenioși pentru vremea respectivă’, a concluzionat Anastasi.