La circa 50 de kilometri de municipiul Piatra-Neamț, într-un cadru natural care îți taie respirația prin frumusețea și unicitatea lui, zimbrul pășește din nou maiestuos, așa cum o făcea în urmă cu peste 150 ani, în pădurile Neamțului, arată Agerpres într-un reportaj.
REPORTAJUL AGERPRES:
Cele aproape 30.000 hectare ale Parcului Natural Vânători-Neamț sunt deja în ‘stăpânirea’ a peste 80 de exemplare: masculi, femele și pui.
Peste 70 de zimbri sunt în libertate, în țarcul de aclimatizare desfășurat pe 180 hectare sunt alte zece exemplare, iar la grădina zoologică a parcului, încă șase zimbri.
Pentru cei dornici de experiențe unice, conducerea parcului pune la dispoziție incursiuni în adâncul rezervației, în cadrul cărora întâlnirea cu exemplare ce pot ajunge și la 900 kilograme rămâne o amintire de neuitat.
Foto: (c) Gabriel Apetrii / AGERPRES
Inginerul Sebastian Cătănoiu, directorul Parcului Natural ‘Vânători-Neamț’, a explicat, pentru AGERPRES, că rangerii care ghidează astfel de tururi cunosc foarte bine zonele în care pot fi văzuți zimbrii în cadrul lor natural, așa cum trăiau până la mijlocul secolului al XIX-lea, când au fost semnalate ultimele exemplare în libertate.
‘Zimbrul a existat în fauna României până acum vreo 200 ani, există dovezi istorice. Există și partea colocvială, povestită, potrivit căreia ar fi existat până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe catena estică Neamț – Suceava. Sunt povești, sunt amintiri, lucruri spuse, dar nu dovedite. Zimbrul a dispărut prima dată în Ardeal, odată cu marșul civilizației, cu împărțirea pământurilor, cu culturile mari. Oarecum a intrat în conflict cu civilizația umană și a supraviețuit mai mult în zonele sălbatice, împădurite, acolo unde contactele au fost mai rare. Poate aceasta este și diferența între zimbru și bour. Bourul a fost asociat cu zonele deschise, de câmpie, de podiș jos și cu siguranță conflictele au fost mult mai dese. Și ca specie, bourul era un animal violent și atunci dispariția este în jurul anului 1600. Zimbrul, dacă a fost o specie forestieră, mai timidă, a reușit să supraviețuiască cel puțin până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în țara noastră’, a declarat, pentru AGERPRES, inginerul Sebastian Cătănoiu.
Zimbrilor au reapărut în România în 1958, odată cu înființarea rezervației de la Hațeg, apoi, zece ani mai târziu, a rezervației de la Vânători-Neamț.
Directorul Parcului Natural Vânători-Neamț a punctat că acestea au fost nucleele în care au existat zimbri în condiții de semilibertate.
Începând cu anul 1999 au început programe de training cu specialiști din Polonia, fiind construit unui țarc de aclimatizare la Vânători-Neamț, pe 180 hectare, dotat cu hrănitori, adăpători și depozite de furaje.
Odată făcuți acești pași, a început procesul de repopulare a zonei cu zimbri aduși din străinătate, pentru că animalele aflate în grădinile zoologice din România erau înrudite și nu putea fi creată o linie genetică diversificată.
Potrivit inginerului Cătănoiu, primii zimbri au fost aduși la Vânători-Neamț în 2003. Au fost puși în semilibertate și astfel au avut contact cu diferite specii de plante lemnoase și ierboase, dar și cu alte animale sălbatice din parc.
‘Cele 180 de hectare din țarcul de aclimatizare reprezintă un melanj foarte atrăgător din punct de vedere al speciei. Nu este doar pădure, sunt și pajiști și pășuni, arborete de diferite vârste și compoziții, relieful este accidentat cu pante și văioage. Odată ce au stat în țarcul de aclimatizare, știu către care specie să se îndrepte, cum să se aclimatizeze’, a explicat directorul parcului.
Primii zimbri au pășit în libertate, în afara țarcului de aclimatizare, începând cu 2012 și nu mică a fost surpriza conducerii parcului când, în același an, a apărut primul pui fătat în libertate.
De atunci și până acum, animalele se pot mișca în libertate și nu de puține ori au fost semnalate exemplare care au depășit cu mult teritoriul parcului.
‘Animalele sunt libere să se miște în orice direcție, iar unul dintre masculi a trecut pe la coada lacului Izvorul Muntelui spre Ceahlău. Există o legendă care spune că un zimbru alb apare pe Ceahlău, iar acest zimbru mascul care a trecut pe la coada lacului parcă ar fi venit să îndeplinească această legendă’, a povestit inginerul Sebastian Cătănoiu.
Alte exemplare au ajuns în curtea Mănăstirii Neamț sau a Mănăstirii Petru Vodă, un exemplar a fost văzut la Râșca – Suceava, un altul a ajuns în apropiere de Piatra-Neamț, iar un exemplar a luat-o pe câmpuri și a ajuns în localitatea Petricani.
Au fost situații când localnicii s-au trezit cu zimbrii pe ulițele satelor, veniți fie pentru a căuta hrană, fie pentru a se adăposti în zilele cu ger și viscol.
În general a fost vorba de masculi, pentru că aceștia sunt solitari și mai îndrăzneți, spune inginerul Cătănoiu.
Directorul parcului a adăugat că niciuna din întâlniri nu s-a soldat cu evenimente negative, asta și pentru că oamenii au știut să fie precauți.
‘Articole științifice vorbesc de patru zimbri la 1.000 hectare, iar cum parcul are 30.000 hectare, ar însemna spre 120 capacitatea de suport. Acestea sunt socotelile noastre, dar de care nu știu animalele. Parcul nu are o delimitare fizică în teren și atunci zimbrii au explorat mai bine de 60.000 hectare. (…) În relația cu orice animal sălbatic trebuie să existe o rezervă. Având în vedere și dimensiunile unui zimbru, cel mai bine este de păstrat distanța. Deci nu trebuie apropiat sau pus într-o situație dificilă. Un zimbru mascul ajunge până la 900 kilograme, iar femela la circa 600 kilograme’, a explicat Sebastian Cătănoiu.
Iubitorii de natură și adrenalină pot participa, contra sumei de 50 lei de persoană, la ‘Bison Safari’, o incursiune, la pas, în lumea reală și mai ales sălbatică a zimbrilor.
‘Un safari se desfășoară în țarcul de aclimatizare. Se pornește de aici, de la centrul de vizitare, se intră în țarc și pe parcursul a două ore se face un tur în care se văd animalele dar, mai important, se vede mediul lor natural și urmările prezenței acestor animale în mediul forestier. Satisfacția maximă este când vezi animalul, dar nu sunt lipsite de interes și urmele pe care acesta le lasă cojind un copac, mâncând din semințiș, îmbăindu-se într-o baltă. Colegii care fac ghidaj știu aceste locuri. Pentru cei care sunt dornici și mai mult de activitate fizică, facem o vizionare pentru zimbrii din libertate. Unele animale au colar gps, dar întâlnirea cu animalul aflat în libertate nu este întru totul garantată. Semnalul de la colarul gps vine o singură dată pe zi și până ajungi acolo animalul poate nu mai este. Dar colarele gps moderne au și facilitate radio și atunci pe baza antenei poți să te apropii cât mai mult, să restrângi perimetrul și poți avea întâlnirea cu zimbrii’, a precizat directorul Sebastian Cătănoiu.
Pentru cei comozi, mai temători sau care nu fac față efortului, există șase exemplare de zimbri în grădina zoologică a parcului.
Astfel, Parcul Natural Vânători-Neamț este singurul din Europa care are în același spațiu geografic cele trei forme de management ale zimbrului: captivitate, semilibertate și libertate.
