România a început acum două decenii un program masiv de repopulare a Dunării și brațelor Deltei cu sturioni (morun, păstruga, nisetru, cega), după ce în perioada comunistă aceștia ajunseseră la limita dispariției. Demersul s-a dovedit un eșec, transmite Europa Liberă.
CE SUSȚINE EUROPA LIBERĂ:
Cu bani europeni, s-a cumpărat puiet în valoare de 18 milioane de euro. Dacă 50% din sturioni ar fi ajuns la maturitate, proces care durează minimum zece ani, peștele ar fi valorat acum peste 200 de milioane de euro, conform specialiștilor.
Ministerul Mediului și organizațiile de profil au constatat însă, după 2020, că rezerva de sturioni din Dunăre este, da fapt, la fel de mică ca acum 17 ani, când pescuitul a fost interzis. Din acest motiv prohibiția a fost extinsă pe termen nelimitat.
În acest interval, câteva firme și asociații au avut totuși permise speciale pentru a pescui sturioni. Derogările erau motivate prin scopuri științifice și de repopulare a fermelor de acvacultură care cresc speciile ce produc icre negre.
Reducerea populației de sturioni din Dunăre, care a atras apoi prohibiția, a stârnit nemulțumirea celor care trăiesc din pescuit.
Pescarii acuză că Ministerul Mediului i-a „condamnat la sărăcie”. Aceasta pentru că numărul tot mai mic de exemplare de sturioni din Dunăre și Deltă a determinat autoritățile din România să interzică pescuitul și comercializarea sturionilor sălbatici în ultimii aproape 17 ani.
„Eu sunt pescar de 30 de ani, pescar profesionist. Am învățat meseria asta de la tatăl meu, și el a fost pescar toată viața. Țin minte când eram mic, mergeam la pescuit de nisetru, morun. Prindeam 2-3 pești de peste 100 de kilograme și eram asigurați pentru șase luni. Avem carne și obțineam și bani din vânzarea unei părți din pește, iar dacă găseam și icre, totul era și mai bine”, povestește Alexandru Dondre pentru Europa Liberă.
Disperați că nu își mai pot întreține familiile, 50 de pescari au dat în judecată Ministerul Mediului în urmă cu un an, cerând să fie permisă capturarea acestor specii. Procesul se judecă la Tribunalul Tulcea.
Pescarii susțin, în documentele trimise în instanță și consultate de Europa Liberă, că autoritățile nu pot lua această decizie – interzicerea pescuitului la sturioni pe termen nelimitat – fără să acorde compensații pescarilor. Aceasta și pentru că oricum capturarea sturionilor a fost interzisă în ultimii 17 ani, tocmai pentru ca autoritățile să repopuleze Dunărea și Delta.
În apele dulci ale Dunării trăiesc patru specii de sturioni: morun, păstruga, nisetru, cega. Specii rare care au nevoie de 10-15 ani ca să ajungă la maturitate, să se reproducă și să producă icre negre. Doar cega are nevoie uneori doar de cinci ani. Odată ajuns la maturitate, un exemplar trece de 100 de kilograme și poate ajunge ușor și 250-400 de kilograme.(…)
La recomandarea Uniunii Europene, după prohibiție s-a început repopularea Dunării și a Deltei cu puiet de sturion. Statul român și UE au cheltuit doar până în anul 2015 aproape 20 milioane euro pentru repopularea cu sturioni a Dunării.
În acest interval (2006-2015) peste 10 milioane de pui de sturion, în special morun și nisetru, au fost eliberați în sălbăticie, inclusiv 20.000 de nisetri puși la dispoziție de WWF (World Wildlife Fund).
